DESCOPERA-TI VOCATIA

Repetitio Est Mater Studiorum - repetitia este mama învãþãturii.

Omul este destinat lumii, nu unor tipare strâmte si a unor vieti rutiniere si plictisitoare.Însã din cauza inconstientei multor pãrinti, care nu îsi pregãtesc copii sã trãiascã liberi si independenti ci continuã sã îi considere copii toatã viata pentru a nu pierde acel sentiment de autoritate pãrinteascã sau pentru cã ei însisi nu vor sã îmbãtrâneascã, asupra copiilor care vor deveni adulti se abate o influentã nefastã, care lipsindu-i de ocazii de a-si asuma responsabilitãti si de a învãta sã trãiascã pe cont propriu, oferã lumii persoane handicapate social.

Scopul scolii ar fi sã facã ea acest lucru de care de cele mai multe ori pãrintii sunt incapabili, însã si aceasta esueazã pentru cã aparent scopul scolii este sã îndese cât mai multe cunostiinte teoretice în capul elevilor sistudenþilor sãi cu o ardoare sinucigasã si ignorare totalã a laturii practice a vietii. Pentru cã, nu-i asa, trãim în lumea pe care o meritãm.Scoala trebuie sã scoatã tânãrul din acel confort familial si sã îl facã sã devinã constient de sine. Fãrã constiinþã de sine nu va stii niciodatã cine este, ce vrea în viaþã cu adevãrat ci va rãmâne într-o stare de dependentã si nu va stii decât sã imite alte comportamente, având sentimentul cã este neînteles si reprimat.

Omul trebuie sã fie adaptat la 2 lumi.Cea exterioarã cu familia, profesia, relatiile sociale si de iubire si cea interioarã cu propriile gânduri, trãiri, zbateri si cu propria sa naturã.Neglijarea uneia dintre acestea poate duce la boalã psihicã.Deoarece fiecare individ este o combinatie unicã de elemente psihice,nu existã retete universal valabile.Acum ajungem si la miezul problemei noastre. Dupã un timp in care am  studiat psihologia mi-am dat seama cã existã un lucru, un numitor comun pentru fiecare persoanã care face o diferentã enormã în calitatea vietii.

Acel numitor compun este VOCATIA, SCOPUL ÎN VIATA, DESTINUL.

Acesta ar trebui sa fie scopul educatiei. Pentru ca odata ce o persoana îsi da seama care este vocatia ei, nu mai e nevoie de educatie. Totul se va transforma în autoeducatie si acum motivatia de a învata, de a evolua de a realiza lucruri în viata reala vine din interiorul persoanei si nu mai e nevoie de sfaturi, pareri si influente din exterior.Imediat vom vorbi despre vocatia ta si cum putem face putina lumina ca sa îti usurezi calea catre descoperirea ei.Înainte însa vreau sa vorbim înca un pic despre ce este aceasta vocatie,cum este privita ea de societate si care e povestea mea în privinta acestei VOCATII.

Carl Gustav Jung, una din personalitatile mileniului în psihologie, spune ca scopul fiintei umane este individualizarea. Adica dezvoltarea totala a personalitatii pâna la punctul în care o persoana este libera, independenta si se poate exprima complet.Vocatia aduce cu sine imediat si dezvoltarea personalitatii care este un har si în acelasi timp un blestem pentru ca prima urmare a ei este detasarea de turma.Asta înseamna, la început, SINGURATATE. Primul lucru care se întâmpla atunci când o persoana îsi asculta vocea interioara si se hotara.te sa îsi urmeze vocatia este ca va fi singura. Si nu exista consolare pentru asta. De la acest sentiment ca ai pornit singur pe un drum nu te salveaza nici dragostea familiei, nici anturajul si niciun statut social.

"Dezvoltarea personalitatii este o asemenea fericire încât trebuie platita scump; ea înseamna mai mult decât spaima de singuratate, ea înseamna si FIDELITATE FATA DE PROPRIA SA LEGE. Personalitatea nu se poate dezvolta fara a alege în mod constient PROPRIA CALE.” (C.G Jung)

Ce îi determina pe oameni sa se ridice din turma cu drumurile ei batute,sa îsi urmeze calea si sa îsi dezvolte personalitatea?

VOCATIA.

Faptul ca multi sufera enorm mergând pe drumul lor nu îl afecteaza deloc pe cel care la rândul lui alege sa mearga pe drumul sau.El TREBUIE asculte de propria lege.

Toti oamenii au vocatie. Însã la unii ea se aude tot mai slab pe mãsurã ce presiunile si tentaþiile vietii îi fac mici si îi împing în turmã. La altii, putini,ea urlã tot mai tare si îi împinge înainte.Acestia sunt oamenii pe care îi admirãm cel mai mult, personalitãtile,oamenii de succes, modelele noastre de când eram copii si poate si adulti.

La cei care nu reusesc sã isi urmeze vocatia vocea socialã cu conventiileei se aude mai tare decât vocea interioarã. Vocea grupului, a turmei, este lege."Grandoarea si caracterul salvator al oricãrei personalitãTi adevãratestau în faptul cã aceasta se aduce pe sine ca jertfã, alegându-si liber vocatia.În mãsura în care, trãdându-ne propia lege, nu ne dezvoltãm personalitatea,ne ratãm sensul vietii. DIN FERICIRE, BUNA sI RÃBDÃTOAREA NATURÃ NU LE-A PUS CELOR MAI MULTI OAMENI PE LIMBÃ ÎNTREBAREA FATALÃ REFERITOARE LA SENSUL VIETII LOR. si unde nimeni nu întreabã, nimeni nu trebuie sã rãspundã.”

(C.G.Jung)

Ai un talent, o aptitudine. DAR E DEPARTE DE A FII SUFICIENT.Dacã un copil extraordinar de talentat la pian cu ureche muzicalã nu seatinge de instrument, ce se petrece? "S-a nãscut talent si a murit sperantã”,poate ai auzit vorba.

Abilitatea este talentul antrenat.

APTITUDINEA este atractie înnãscutã (spre o anumitã activitate); dispozitieABILITATEA este îndemânare, iscusintã, pricepere, dibãcie.

O APTITUDINE antrenatã devine o ABILITATE.

Într-o zi vei simþi cã ceva în viaþa ta s-a schimbat. Fãcând ce îti place,experimentând si exersând vei auzi o chemare: o voce interioarã care te va îndruma spre propria ta individualitate si vei stii cã drumul pe care mergi estecel corect pentru tine. Vei simþi cã toate lucrurile în viaþa ta se ordoneazã si  toate întrebările au un răspuns. Atunci vei putea spune că ţi-ai găsit vocaţia.Sper că te-am ajutat să faci primul pas.Mai mult, se află în tine.

Principii pentru dezvoltarea talentelor în abilități

Principiul 1: între 2 și 4 ore pe zi.

Principiul 2: educație permanentă.

Principiul 3: contabilitatea.

Principiul 4: starea de flux.

Principiul 5: Nu exista eșec, doar lecții învățate.

Principiul 6: Perseverența.